Venea,in fiecare an,fara exceptie.si totusi,o lua prin surprindere.In fiecare an.Fara exceptie.
Se strecura pe usa in clipa in care plecau musafirii,se aseza langa ea printre ambalajele rupte si priveau flacarile din semineu.In unii ani,toata noaptea.Alteori,cateva minute.
Stia ca el va fi acolo,pentru ea,atunci cand va despodobi bradul si mirosul de cozonaci si briose cu ciocolata va disparea.Iar el,avea grija sa nu o dezamageasca niciodata.Era mereu acolo,pentru ca stia ca sfarsiturile o intristeaza.Uneori,ramanea pentru cateva zile.Alteori,pentru cateva minute.
Chiar si atunci cand nu mai putea sa il vada,cand toate urmele lui dispareau sub greutatea fulgilor abia cazuti,ea totusi il simtea,ascuns acolo,inauntrul ei,pana la Craciunul urmator.
Si atunci...dintre cutiile prafuite,pline cu globuri si beteala,el ii invada sufletul.Uneori pentru o clipa atat de scurta incat ar fi putut-o ignora.Alteori,pentru ceva ce parea a fi o vesnicie.
Iubea Craciunul.Iar el era intotdeauna acolo pentru ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu